Bazilica Santa Maria della Salute este în genere considerată unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii de stil baroc din Veneţia. Acest locaş de cult este situat în Dorsoduro, înfruntând, de pe partea cealaltă a Marelui Canal, chiar Palazzo Ducale şi fiind, de fapt, vizibil din Piazza San Marco pentru turiştii care intră în această piaţă publică pe apă. Lucrările de construcţie au fost iniţiate în 1631, iar motivul care i-a determinat pe veneţieni să ridice încă un alt locaş de cult dedicat Sfintei Maria a fost faptul că, aşa cum considerau ei pe atunci, Fecioara a eliberat oraşul de ciumă.
Lucrările de construcţie au fost încheiate 56 de ani mai târziu, în 1687, fiind supravegheate de către Baldassare Longhena, pe atunci un relativ necunoscut arhitect care s-a afirmat în istoria arhitecturii italiene prin considerabila sa contribuţie la Bazilica Santa Maria della Salute (precum şi la alte repere arhitecturale din Veneţia, cum ar fi Ca’Rezzonico).
Edificiul atrage privirea turistului rătăcitor prin bogăţia decoraţiunilor sale, perfect consistentă cu liniile directoare ale stilului barc. Curgând de volute şi spirale, exteriorul este în plus populat de lucrări sculpturale, cum ar fi statuia Fecioarei (plasată pe apex) dominând edificiul octogonal într-un gest simbolic de protecţie. Figuri ale diverselor alte personaje biblice (sfinţi, profeţi, evanghelişti) sunt, de asemenea, redate de decoraţiunile sculpturale.
Interiorul bazilicii abundă în simboluri ale cultului Fecioarei. Trei dintre altare sunt decorate cu lucrări precum Intrarea Fecioarei în Templu, Adormirea Maicii Domnului, şi Naşterea Fecioarei, toate semnate de Luca Giordano. Luca Giordano nu a fost, în schimb, singurul artist care a contribuit la patrimoniul bisericii. Se poate vorbi, în acest sens, şi de o lucrare a lui Tintoretto (Căsătoria la Cana, una dintre cele mai bune opere ale artistului veneţian renascentist), precum şi despre Titian, cu o remarcabilă capodoperă ce descrie Coborârea Sfântului Duh, situată în interiorul unui alt altar. Titian este, de altfel, unul dintre principalii contributori la patrimoniul pictural al bisericii, creând pentru aceasta lucrări precum Sfântul Marc Încoronat cu Sfinţii Cosmas, Damian, Sebastian şi Roch, scenele de pe tavan care redau figuri biblice (David, Goliat, Avram, Isaac, Cain şi Abel), precum şi lucrările din interiorul sacristiei şi al navei (din nou, teme teologice). Şi retablul din sacristie este semnat tot de Titian.
Alte elemente de interes ale bazilicii se referă la statuarul de Josse de Corte, un artist flamand, a cărui temă centrală este figura Fecioarei eliberând umanitatea de ciumă (o temă intim legată de faptul că Bazilica Santa Maria della Salute însăşi poartă hramul Fecioarei Maria Vindecătoarea). Demnă de atenţie este şi o lucrare care o redă pe Fecioara cu Pruncul, o operă bizantină ce datează din secolul al XII-lea sau al XIII-lea, plasată în altarul înalt (adăpostită de bazilică încă din 1669, după ce otomanii au capturat oraşul Candia).