Podul Rialto este cel mai vechi pod din Veneţia. Face legătura între San Marco şi piaţa cu acelaşi nume şi zona Rialto, trecând pe deasupra Marelui Canal. De fapt, legătura necesară dintre Piazza San Marco şi Rialto a fost cea care a determinat autorităţile să comande construirea podului, Rialto găzduind cea mai mare zonă de pieţe din Veneţia, iar San Marco fiind centrul politic şi social al oraşului încă de la fondarea acestuia.

Primul Pod Rialto a fost construit în 1181, urmând un proiect de Nicolo Barattieri, însă acesta a fost distrus într-un incendiu. Era vorba, de fapt, de un pod plutitor, iar lipsa sa de fiabilitate a determinat autorităţile să dispună construirea unui alt pod după de primul Ponte di Rialto (numit Ponte della Moneta) a fost înlăturat. Al doilea pod a pierit, parţial, într-un incendiu din timpul unei răscoale din 1310, un eveniment care a deschis seria unor alte întâmplări asemănătoare ce, în cele din urmă, au dus la prăbuşirea completă a structurii în anul 1524.

Decizia de a construi actualul pod a fost luată în 1551 iar lucrările au fost demarate în 1588, fiind încheiate în 1591. Podul urma să fie construit din piatră (un material mult mai fiabil şi mai potrivit pentru o structură atât de importantă precum Podul Rialto) după un proiect realizat de Antonio da Ponte, ale cărui planuri au întrucât, spunând aşa, proiectele propuse de arhitecţi mult mai reputaţi (figuri precum Andrea Palladio, Jacopo da Vignola, Jacopo Sansovino, şi chiar Michelangelo însuşi).

Podul este aliniat pe margine cu magazine cu vădită orientare turistică de unde se poate cumpăra dantelă, sticlă de Murano şi bijuterii, rămânând, din punct de vedere arhitectural, un simbol al oraşului Veneţia şi un obiectiv turistic la fel de renumit precum Palatul Dogilor şi Bazilica Sfântul Marc.

Nume:
Podul Rialto (Ponte di Rialto)
Adresă:
San Polo, Veneţia, Italia
Sus