Vechea Casă a Vămii din Veneţia este situată în extremitatea estică a districtului Dorsoduro, tocmai la intersecţia dintre Marele Canal şi apele care spală malurile districtului Giudecca. Deşi stilul arhitectural este mai curând imprecis, elementele gotice şi baroce pot fi distinse cu uşurinţă. Indiferent de astfel de aspecte, Dogana di Mare (numită alternativ şi Dogana da Mar) domină împrejurimile de la înălţimea turnului său pătrat în vârful căruia sunt plasaţi doi Atlaşi ce susţin un glob pe care tronează Fortuna într-un gest de mândrie şi dominaţie, ţinând în mâini o velă aurită. Deşi statuia zeiţei contribuie la vibraţia estetică generală a structurii, a fost plasată şi cu un scop practic, anume, să servească de giruetă.
Vechea Casă a Vămii a fost proiectată de către Giuseppe Benoni şi construită între 1677 şi 1682, într-un moment în care Veneţia trecea printr-un dureros declin economic. Înainte de construirea Vechii Case a Vămii, un turn de veghe din secolul al XIV-lea ocupa situl, şi acesta deservind nevoile economice ale oraşului Veneţia. Vechea Casă a Vămii a fost ridicată tocmai pentru a ajuta Veneţia să îşi revină din starea sa de decădere economică graduală, controlând intrarea navelor pe Marele Canal, prevenind tentativele de evaziune fiscală ale comercianţilor. Unii, pe de altă parte, tind să considere că ridicarea Vechii Case a Vămii avea scopul de a ascunde, prin robusteţea clădirii, pomenita regresiune prin care trecea La Serenissima.
Oricum, indiferent de contextul istoric în care a fost construită, Vechea Casă a Vămii este un prezent un centru al artei. Este administrată de aceeaşi structură care gestionează Palazzo Grassi, fiind deţinută de afaceristul şi iubitorul de artă francez Francois Pinault. Aici sunt ţinute constant expoziţii temporare de artă modernă, astfel încât a vizita Punta della Dogana (numele complet al structurii care cuprinde Dogana da Mar ca atare şi infrastructura conexă) nu este o aventură turistică lipsită de sens.